ganduri...

Growing up, growing apart!

Gata, oficial am 26 de ani:( Ce ciudat…ma simt batrana…Nu stiu de ce, dar parca simt ca au trecut anii mult prea repede si nu am reusit sa fac tot ce mi-am propus. Si cand imi amintesc cate planuri aveam in ultimul an de liceu…Eram atat de speriata de Bucuresti, nu stiam ce ma asteapta, simteam ca nu o sa reusesc niciodata sa ma adaptez intr-un oras atat de mare, departe de ai mei si de prieteni….Si uite ca au trecut 7 ani,iar acum simt ca aici este casa mea, la Targu – Jiu ma simt o straina, nu mai recunosc oamenii, locurile, totul se schimba, prietenii de care eram dependenta au ajuns simple cunostinte. Ma gandeam astazi, citind zecile de mesaje de pe Facebook, la prietenii care ma sunau sau imi trimiteau sms-uri la 12:01 noaptea ca sa imi spuna „La multi ani!”si care acum imi posteaza pe wall:)) Chiar imi spunea o prietena ca ea trimite sms-uri doar „prietenilor”, pe facebook sunt doar cunostinte:))…Nu am inteles-o la inceput, sau ma rog, nu am prea acordat importanta cuvintelor ei, dar astazi mi-a trimis sms si am realizat cata dreptate avea….Si ma intreb, cum de am ajuns aici, ce s-a schimbat? Ce ne-a facut sa ne indepartam, de ce s-a racit relatia noastra?Nu stiu daca e vina cuiva, pana la urma. Cel putin, eu nu imi reprosez nimic. Mereu am incercat sa pastrez legatura cu ei, mereu am fost cea care a trecut peste multe si am iertat mult prea usor. Nu ne-am certat insa ne-am indepartat si cred ca asta ma doare mai mult…faptul ca, incet-incet, fara sa ne dam seama, din prieteni foarte buni am ajuns cunostinte, fosti colegi de liceu…Si este trist si dureros atunci cand realizezi cat de mult s-a schimbat totul, cum ne-am schimbat, cum ni s-au schmbat prioritatile. Nu stiu de ce, dar de fiecare data cand ascult Rbd – Una cancion ( va rog sa nu radeti:D:)) plang instantaneu:)). Poate pentru ca piesa asta se auzea la radio cand eram in liceu si imi amintesc ca in pauze o ascultam non-stop. Nu stiu cum e la voi, dar eu daca ascult o piesa de acum 5,6,10 ani, imi aduc aminte tot ce se intampla in perioada respectiva, retraiesc momentele respective. Cat imi doresc ca aceste cuvinte sa ni se aplice si noua, insa din pacate, lucrurile sunt total diferite: „The best discovery true friends can make is growing up without growing apart!”

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s